Viața lui Nicolae Ceauşescu stârnește interes și cuprinde aspect rămase mai puțin cunoscute publicului larg. Dincolo de ura care însoțește personajul, datele biografice compun tabloul istoric în care un om, fără instruire și fără vreo vocație anume, ajunge să fie conducătorul unei țări pe care și-o “însușește” în manieră dictatorială.
Nicolae Ceauşescu s-a născut în comuna Scorniceşti, judeţul Olt; era al treilea copil adus pe lume în familia lui Andruţă şi Alexandrina Ceauşescu, familie ce urma să numere zece copii. Avea 12 ani, când Nicolae pleacă la Bucureşti şi se angajează ca ucenic în diferite ateliere şi lucrează în fabrici.
În tinereţe, pentru propagandă comunistă, Nicoale Ceauşescu a fost închis şapte ani în penitenciarele Doftana, Jilava, Caransebeş, Văcăreşti
În anul 1933, se înscrie în cadrul UTC, secţia de tineret a Partidului Comunist Român, formaţiune politică ce activa în ilegalitate, ccea ce face ca în 1936 să fie condamnat la trei ani de închisoare, fiind încarcerat la Doftana pentru distribuirea de materiale comuniste.
În 1940, Ceauşescu este arestat din nou. Petrece trei ani la închisoarea Jilava, iar până la 23 august 1944 va mai petrece un an de detenţie la Târgu Jiu. Aflat după gratii, îi întâlneşte pe liderii Partidului Comunist, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoica. Emil Bodnăraş, Alexandru Drăghici, dar și pe alţi lideri ai Partidului Comunist. După ce este eliberat, el devine membru în Comitetul central al Partidului Comunist Român.
Ascensiunea politică
La alegerile din 1946, a fost ales deputat de Olt după care, un timp de aproape 10 ani, a deţinut mai multe funcţii importante. La alegerile din martie 1948, Ceauşescu devine membru în Marea Adunare Naţională, calitate pe care o păstrează până la sfârşitul vieţii. Ceauşescu a deţinut funcţii importante guvernamentale: a fost adjunct la Ministerul Agriculturii (1949-1950), adjunct la Ministerul Forţelor Armate (1950-1954) cu gradul de general-maior. Timp de cinci ani (31 mai 1950-3 octombrie 1955) a făcut parte din Prezidiul Marii Adunări Naţionale, fiind şi preşedinte al Comisiei pentru politică externă. Din aprilie 1954, devine membru al Biroului politic, fiind totodată ales secretar al Comitetului central al PMR; acesta este momentul care marchează intrarea lui în rândul liderilor importanți ai partidului.
În 28 martie 1974, Nicolae Ceauşescu este ales în funcţia de preşedinte al Republicii, după acest moment urmând un proces prin care el a monopolizat întreaga putere în stat.
Nicolae, al treilea copil din cei zece
Conform documentelor, Nicolae Ceauşescu s-a născut la 26 ianuarie 1918. Există însă opinia că data de 26 ianuarie nu ar corespunde realității istorice și că data nașterii lui Ceaușescu ar fi 23 ianuarie 1918, în satul Tătărăi din comuna Scornicești (Lavinia Betea, “Ceaușescu și epoca sa”).
Nicolae Ceaușescu s-a născut într-o familie numeroasă. Casa în care s-a născut viitorul lider comunist se prezintă ca o locuință modestă, în conformitate cu standardele din mediul rural oltenesc, de la începutul secolului XX. Surprinzător poate, familia Ceaușescu deținea totuși 10 hectare de pământ, fiind încadrată în rândul țăranilor mijlocași. Așadar, membrii familiei nu făceau parte din categoria țăranilor săraci din comuna Scornicești ci, mai degrabă, ei se încadrau în rândul celor cu o stare materială bună. Un alt aspect surprinzător reiese din simpatiile politice existente în familie; în perioada interbelică, unul dintre frați a fost legitimat ca legionar, iar tatăl Andruță era cunoscut ca făcând politică de factură liberală.
Studiile și calificarea de cizmar a lui Nicolae Ceauşescu sunt cunoscute. Nu sunt cunscute, însă, rezultatele sale școlare, informațiile vehiculate fiind acelea că Nicolae trebuie să fi avut rezultate proaste, elev fiind. Cu ajutorul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Olt, Arhivele Naționale ale României au pus la dispoziție extrase din cataloagele Școlii Primare Scornicești, documente care atestă faptul că Nicolae A. Ceaușescu a promovat clasa I cu media 8,26 și clasa a II-a cu media 8,18, situându-se pe locul al treilea, într-o clasă care avea 25 de elevi.
Dictator, dar și un pic poet…
În arhivele comunismului s-a găsit şi un efort liric de-al lui Nicolae Ceauşescu, anume o poezie scrisă olograf de ultimul președinte al României comuniste. Dovadă de talent “multilateral dezvoltat”, autorul a înșirat cinci strofe fără să le… deranjeze cu vreun semn de punctuaţie, cu excepţia unui singur punct, pus la finalul primei strofe.
Poezia nu are nici titlu, nu are semnătură. Dar, după analiza grafiei şi fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, este că îi aparține lui Nicolae Ceauşescu
Poezia fără titlu a lui Ceaușescu
“De vreii să fii nemuritor
Poete scrie pentru ţară
Vers simplu dar cutezător
În el mândria de popor tresară.
Scrie de daci şi de romani
De munţi de râuri şi câmpii
De muncitori şi de ţărani
De cântecul voios de ciocârlii
Scrie de ce ni drag, de ce iubim
De eşti poet şi de partid să scrii
Prin el în ţară liber azi trăim
Scrie cât mai frumos aşa cum ştii
Să scrii că noi muncim din greu
Că totul nu-i aşa cum vrem
Dar mergem înainte tot mereu
Noi făurim uniţi tot ce avem
În tricolor avem simbol deplin
Albastru cer cu stele şi senin
Galben din holdele bogate aurii
Roşu ca sângele vărsat în bătălii”
