Era tot o zi de 27 octombrie, dar anul 1938, atunci când, la Târgul Jiu, s-a inaugurat sculptura „Coloana fără sfârșit” (sau Coloana Infinitului), realizată de Constantin Brâncuși.
Lucrarea, alături de „Masa Tăcerii” și „Poarta Sărutului”, alcătuiesc un ansamblu monumental ridicat pentru cinstirea ostașilor români căzuți în bătălia de la Jiu, în Primul Război Mondial.
Constantin Brâncuşi a fost invitat la Târgu-Jiu, pentru a realiza un monument al eroilor gorjeni de către Liga Naţională a Femeilor Gorjene, organizație care o avea ca preşedintă pe Aretia Tătărescu, soția prim-ministrului liberal Gh. Tătărescu, la propunerea artistei Miliţa Petraşcu, una dintre ucenicele marelui sculptor.
În cadrul Ansamblul monumental din Târgu-Jiu, sunt operele realizate de sculptorul Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938, iar ansamblul a fost alcătuit astfel în „memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire” .
Din caietele cu notele lăsate de Aretia Tătărescu, C. Brâncuşi venise în România, în luna iunie a anului 1937, cu intenţia de a realiza o lucrare, una singură.
Într-o şedinţă a Comitetului Ligii în satul Poiana, marele sculptor a prezentat o fotografie, spunând: „Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o!”.
Brâncuși a fost preocupat de locul unde urma să fie amplasată Coloana Infinitului și a anunțat că a găsit locul potrivit atunci când a văzut un platou din partea de răsărit a orașului Târgu-Jiu, loc pe care sculptorul l-a numit „Targul fanului”. Era sfârșitul lunii iulie 1937, când inginerul Stefan Georgescu-Gorjan a venit, chemat de Brâncuși, să vadă locul. Atunci, inginerul a înregistrat pe peliculă imaginea pieței care avea să constituie fondul schiței originale a Coloanei Infinitului de la Targu-Jiu, iar pe imagine apare desenul făcut de mâna sculptorului, aceasta devenind astfel prima ilustare a Coloanei Infinitului, situată în cadrul dedicat ei.