”Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 31 octombrie 1869. În acea dimineață solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn (vechiul semnal de plecare a trenurilor) și în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu același nume, ce era condusă de însuși concesionarul liniei, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45.
Garnitura ce-i avea între pasagerii săi pe membrii Guvernului, pe reprezentanții Corpului Diplomatic și pe cei ai autorităților din localitățile traversate de noua legătură feroviară, a parcurs cei 67 de kilometri ai traseului în numai o oră și 30 de minute, circulând cu o „iuțeală mijlocie“ de aproximativ 45 de km/oră și intrând în gara Giurgiu, care-o aștepta împodobită cu nenumărate ghirlande și drapele tricolore, „la ceasurile 12 ½“.
Povestea gării în care, de multă vreme, nu mai sosește niciun tren și de unde doar eternele sale rivale – autocarele – mai pleacă astăzi începe în a doua jumătate a secolului XIX, mai exact în ziua de 13 septembrie 1865. Atunci, după lungi și interminabile tratative și furtunoase dezbateri parlamentare, Companiei fondate de inginerii britanici John Trevor Barkley și John Staniforth i s-a acordat dreptul de a construi și de a exploata prima cale ferată din România acelor vremuri, ce urma să lege orașul București cu portul dunărean Giurgiu.
Într-un final, la începutul anului 1867, construcția viitorului traseu a demarat de la ambele capete ale liniei, iar pe terenul situat între câmpurile cu vii ce se întindeau pe Colina Filaretului au început să se înalțe zidurile viitoarei gări.”
Citește întregul calendar al zilei pe Historia.ro