Este cel mai vechi edificiu de cult musulman din România, pe poziția a doua situându-se geamia „Gazi Ali Pașa“ din Babadag (1610).
Geamia a fost construită în 1525 în stil arhitectonic maur, purtând numele prințesei Esma, fiica sultanului Selim al II-lea (1566-1574), soție a marelui vizir Mehmed Pașa Socollu (1565-1579) și nepoată a lui Suleyman Magnificul (1494-1566) și al sultanei Hurrem (1506-1558).
Construită din piatră cioplită, cu ziduri groase ca de cetate, geamia are două rânduri de ferestre, în formă de arc frânt la nivelul superior.
Acoperișul, în patru ape, este acoperit cu olane, specific dobrogene.
Minaretul cu terasă, un turn amplasat în partea vestică a geamiei, pe exterior, cu scară interioară în spirală, lansează și astăzi chemările muezinului la rugăciune, către credincioșii musulmani.
În pridvor, se lasă încălțările, spre a nu pângări spațiul sacru din interiorul geamiei. Lespezile din spațiul central sunt acoperite cu multe covoare persane.
Femeile nu sunt admise aici, decât la anumite sărbători (de două pe an). Deasupra pridvorului, un balcon pe stâlpi și cu balustrade de lemn dă spre sală, despărțit de un perete din lemn traforat, unde credincioasele pot asculta slujba, fără ca fețele lor să fie văzute.
Pe plafonul încăperii centrale, într-un diametru de trei metri, o hexagramă din mijlocul căreia coboară un candelabru mare. Pereții, împodobiți cu sobrietate, au motive decorative compuse din texte coranice încadrate în arabescuri – împletituri din linii repetate, inspirate din contururile frunzelor, tulpinilor și florilor.
O firidă în perete este mihrab-ul (altarul), ce indică direcția cardinală a Pietrei Negre Kaaba, în fața căreia Imamul (preotul) slujește serviciul divin în fiecare vineri. Pe același perete se află minber-ul (amvonul) la trei metri înălțime, de unde Imamul ține predica săptămânală către credincioși.
Geamia este înconjurată de un cimitir musulman, la fel de valoros prin vechimea sa, atât din punct de vedere cultural, cât şi spiritual, ce conţine morminte vechi de peste 300 de ani. La construcţia moscheii s-a folosit piatră luată din zidurile cetăţii Callatis. Fântâna rituală, aflată în curtea geamiei, a fost construită cu piatră provenită dintr-un vechi mormânt roman.
Comunitatea turco-tătară din Mangalia numără în prezent mai bine de 3.000 de credincioşi musulmani. Dintre aceştia, vârstnicii sunt cei care vin în fiecare zi la rugăciunile rituale. Rugăciunea islamică se practică zilnic, de cinci ori, iar chemarea imamului se face auzită în tot oraşul: Allahu Akbar! – Allah e mare!
La cele două sărbători ale islamului – ‘Idul Fitr şi ‘Idul Adha – geamia Esmahan Sultan devine neîncăpătoare. ‘Idul Fitr este celebrată la sfârşitul unei luni de post, când musulmanii îşi exprimă bucuria şi fericirea oferind Profetului o rugăciune în comun, la moschee. ‘Idul Adha, o altă sărbătoare majoră din Islam, este dedicată Profetului Ibrahim (Avraam), care a fost gata să îl sacrifice pe fiul său Ismail (Ishmael) la porunca lui Allah. Femeile musulmane nu au voie să asiste la rugăciunile din geamie, decât la anumite sărbători (de exemplu la sărbătoarea naşterii Profetului Mahomed, sau ziua în care Coranul a început să fie revelat). Nici măcar în zilele de vineri, sărbătorite de musulmani, ele nu au voie să participe la slujbe. Când vin la moschee ele stau întotdeauna către intrare, în spatele bărbaţilor. În prezent geamia poate fi vizitată de turişti şi locuitorii oraşului, iar hogea Halil Ismet de la Esmahan Sultan le prezintă acestora istoria lăcaşului de cult. În anul 2008 au avut loc lucrări de refacere din temelii a moscheii. Acoperişul a fost înlocuit cu unul nou, în interior s-a refăcut tencuiala iar minaretul, care era foarte înclinat, a fost adus la starea iniţială. S-a refăcut şi fântâna din curte, ce fusese astupată în 1959, iar apa este folosită din nou pentru ritualul spălării morţilor.
Sursa: cjc.ro, mangalia.ro
