Maria Cuțarida-Crătunescu a fost prima femeie medic din România, doctor în medicină.
Medic cu renume pe plan internațional și una dintre primele militante feministe din România, Maria Cuțarida-Crătunescu a luptat cu prejudecățile vremii, într-un timp în care o astfel de luptă părea o cauză pierdută.
Maria Cuțarida-Crătunescu s-a născut la 10 februarie 1857, la Călărași, a urmat liceul la Școala Centrală din București, apoi, din anul 1877, s-a înscris la Facultatea de Medicină din Zurich dar, pentru că avea dificultăți în vorbirea limbii s-a transferat la Universitatea din Montpellier, unde și-a susținut teza de licență în limba franceză. Tot aici, la Paris, a urmat stagiul de spital și de pregătire pentru doctorat. In 1884, a obținut titlul de doctor în medicină, prezentând teza ”Despre hidroreea și valoarea ei semiologică în cancerul corpului uterin“.
În același an în care a obținut doctoratul, tânăra a revenit în România, a făcut demersurile prin care a obținut dreptul de liberă practică și a reușit să-și echivaleze diploma din străinătate, trecând examenul cu calificativul ”Magna cum laude”.
Totuși, din cauza prejudecăților, fără nicio explicație, nu a fost acceptată să lucreze ca medic în Spitalul Brâncoveanu, unde solicitase un post de medic secundar la secția „Boli ale Femeilor”; în locul postului de doctor cerut, oferindu-i-se un post de profesoară de igienă. Pentru a putea profesa, a fost nevoită să-și deschidă o clinică particulară.
Respinsă în România, oferă consultaţii gratuite și face muncă de cercetare
În anul 1885, Maria Cuțarida-Crătunescu a reușit să ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din București, unde acorda consultații gratuite. A avansat până la postul de șef al secției de ginecologie de la Filantropia, funcție din care și-a dat demisia în 1894, după ce a intrat în conflict cu Eforia Spitalelor Civile (organizație, fără scop lucrativ, cu rol de administrare a spitalelor din Muntenia și Moldova).
În acest context, ia decizia să ofere consultaţii gratuite la maternitatea din Bucureşti, care funcţiona în curtea spitalului Filantropia. Din această activitate, strânge materialul care va sta la baza elaborării lucrării sale intitulate “Despre hemoragiile uterine în primele 6 luni ale gravidismului”.
În aceeași perioadă, se înscrie la concursul de medic primar ginecolog, dar se vede respinsă, chiar dacă avea în palmares medalia “Benemerenti”, distincție prin care se făcea recunoașterea sa ca fiind prima femeie medic din România.
Înființează prima creșă
Impresionată de soarta copiilor sărmani, în 1897, ia decizia de a înființa Societatea Materna și, doi ani mai târziu, face demersurile pentru organizarea primei creșe din România, în imobilul Fabricii de Tutun, din București. Acesta este locul în care Maria Cuțarida-Crătunescu oferă consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 – 1898.
În anul 1900, ambițioasa femeie doctor își face vocea auzită la Congresul acțiunilor feministe, la Paris, unde prezintă lucrarea „Munca femeii în România“, lucrare în cadrul căreia realizase o statistică a femeilor care depășiseră barierele și promovaseră intelectual.
„Numărul ce rezultă din titlurile academice acordate celor 825 de fete în decurs de 26 de ani vorbește îndeajuns în favoarea activității noastre intelectuale. Într-adevăr, din 1875, de la promovarea primei fete cu bacalaureat în România, numărul lor s-a ridicat până la 432 bacalaureate, 40 licențiate în Litere și 21 licențiate în Științe, 12 doctorese în Medicină…, o doctoreasă în Drept de la Facultatea din Paris, și o licențiată în Drept, 319 profesoare de școală secundară de fete și 2 licențiate în Farmacie. Dacă la acest număr se adaugă cel al artistelor noastre și al femeilor de litere fără titlu, acesta va fi destul de elocvent pentru a arăta cât de mare este la românce elanul entuziasmului pentru munca intelectuală”, spunea, în prezentarea sa, Maria Cuțarida-Crătunescu.
Maria Cuțarida-Crătunescu a fost prezentă și la congresele de la Bruxelles (1907) și Copenhaga (1910), unde a prezentat rezultatele activității din medicina românească împotriva mortalității infantile, precum și un studiu asupra modului în care funcționau creșele din România.
În Primului Război Mondial, alături de Regina Maria
În timpul Primului Război Mondial, Maria Cuțarida-Crătunescu a fost mobilizată de Comitetul Sanitar Central al Ministerului de Război, ca medic primar la Spitalul Evanghelic, unde a lucrat alături de Regina Maria.
Afectată de problemele de sănătate, complicate în perioada războiului, Maria Cuțarida-Crătunescu s-a retras din activitatea medico-socială și s-a stins din viață la vârsta de 62 de ani, din cauza unei afecţiuni cardio-renale.