De-a lungul veacurilor, dintre toţi vecinii României, singurii cu care ţara noastră nu a avut niciun conflict armat au fost sârbii. „Trei prieteni au românii: Dunărea, Marea Neagră şi sârbii”, spune înţelepciunea populară. Fireşte, ca între orice vecini, neînţelegeri mai mici sau mai mari au existat, dar războaie, înfruntări cu arma în mână, niciodată. Dimpotrivă, la mare necaz, cele două popoare nu au şovăit să pună mâna pe arme pentru a se întrajutora. În timpul primei conflagraţii mondiale, sârbii, împreună cu fraţii lor de limbă croaţi şi sloveni, veneau în ajutorul românilor cu o divizie de voluntari, care, în lupte aprige, purtate pe câmpiile Dobrogei, au dat grele jertfe de sânge.
În august 1916, după doi ani de neutralitate, România intra în Primul Război Mondial de partea Triplei Antante, împotriva coaliţiei Puterilor Centrale, devenind implicit şi aliată a Serbiei vecine. Pe fundalul succeselor iniţiale din Transilvania, a intervenit, din păcate, dezastrul de la Turtucaia (19-24 august). Frontul dobrogean căpăta o importanţă esenţială, trupele române, cărora li s-au alăturat cele ruse, având de înfruntat ofensiva germano-bulgară a feldmareşalului Mackensen.
La încleştarea înverşunată de pe acest front, în răstimpul sfârşitului de vară şi toamnei anului 1916, au contribuit cu prisosinţă ostaşii şi ofiţerii Diviziei I de voluntari sârbi.
Mausoleul Eroilor Diviziei I a Voluntarilor Sârbi căzuți în Dobrogea în Primul Război Mondial – cunoscut sub denumirea simplificată Monumentul Eroilor Sârbi, este situat pe unul dintre cele mai înalte locuri din cimitirul ortodox din orașul Medgidia, județul Constanța. „Piramida Albă“, nume sub care mai este cunoscut mausoleul-osuar îmbrăcat în marmură albă, este dedicat memoriei militarilor Diviziei I a Voluntarilor Sârbi, care au murit în 1916 apărând Dobrogea.
Monumentul, ridicat de către Regatul Serbiei, a fost inaugurat pe 8 septembrie 1926 în prezența regilor Ferdinand I al României și Alexandru I Karagheorghevic al sârbilor, croaților și slovenilor. Inaugurarea mausoleului a făcut parte dintr-o suită de acțiuni, organizate la Medgidia și în alte localități din județul Constanța, la care cei doi regi au participat, în cinstea eroilor căzuți în prima conflagrație mondială.
Cei doi monarhi erau de altfel înrudiţi, primul fiind socrul celui de-al doilea: cu patru ani în urmă, în 1922, regele Alexandru Karagheorgevici lua în căsătorie, cu mare fast, pe principesa Maria (Mărioara), fiica regelui Ferdinand şi a reginei Maria.
În interiorul osuarului care are formă din piramidă, se află osemintele celor 224 de soldați sârbi, croați și sloveni, din Divizia I Sârbă de Voluntari, care au fost adunate de pe câmpul de luptă, în sudul orașului Medgidia, la aprox. 2 kilometri de cimitirul ortodox. Pe mausoleul îmbrăcat în marmură albă, adusă din cariera Ventchatz (Serbia), cu dimensiunile 60 x 6,12 x 6,12 m, sub stema fostului stat iugoslav, sunt scrise, în sârbă și română, cuvintele: „Eroilor Diviziei I-a de voluntari sârbi căzuți în Dobrogea, în luptele de la 25 august până la 12 octombrie 1916 pentru eliberare și unitate. Patria recunoscătoare. Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor“.
Mausoleul a fost renovat în anul 2006, cu fonduri asigurate de guvernele României şi Serbiei. În anul 2007 a fost adăugată baza treptelor care duc spre mausoleu, o placă de marmură din partea Ligii de prietenie româno-sârbe pe care se află o altă inscripție bilingvă: „Aici odihnesc întru veșnicie oseminte ale bravilor ostași ai Diviziei I-a sârbă de voluntari, căzuți pe pământul Dobrogei în aprigele lupte din 1916, înfrățiți în jerfe și credință cu cei români. Veșnică le fie pomenirea“.
În fiecare an, la data de 11 noiembrie, Ziua Armistițiului de după Primul Război Mondial, Ambasada Serbiei este prezentă aici, alături de autoritățile orașului și ale României, pentru a comemora eroii căzuți pentru apărarea Medgidiei.
Sursa: Consiliul Județean Constanța, Historia
